JURNALUL DE DIMINEATA

JURNALUL DE DIMINEATA

EDITIA DE CAPITALA

ANUL VII No. 47

JOI 11 IANUARIE 1945

AM VAZUT CUM SE BAT GALBENII DE AUR

O vizita la Monetaria Statului unde se fabrica nasturii cazoni si monede 22 carate

Reportaj de actualitate de FOX

Constat deabia acuma cu surprindere ca, din lungul pomelnic cu subiecte ce au ispitit in multi anide activitate, curiozitatea reporterului, lipseste totusi unul interesant: tarapanaua. Asa se chemain limbajul epocii inca nu prea indepartate, fabrica de bani. Termen cu uz arhaic, care se intrebuinta nu chiar in sens financiar, ci ca sa se exprime nu stiu ce virtute morala: “la mine-I tarapana ca sa arunc paralele!”

De ce am ocolit-o? probabil fiindca imaginea curenta despre fantasticul ce invaluie o fabrica de bani, (n’are ci-ca alt rost de cat sa espectoreze zi si noapte, fara odihna, gologani!) nu corespunde cu o realitate prozaica.

Monetaria Statului e o institutie intemeiata pe principia comerciale obisnuite, care, din cand in cand, trage si bani. Indeletnicirea de baza e ce-i dreptul multipla, dar strict negustoreasca. Produce la comanda, -insigne pentru tot felul de inteprinderi si societati particulare, decoratii, medalii commemorative, stampile, fise de telefon, martisoare, benzi de mitraliera, paftale pentru centuri, capsule pentru sticle, podoabe emailate, si are exclusivitatea nasturilor cazoni.

Milioane de nasturi cazoni. Sub acelasi acoperis unde se stilizeaza un profil regal din nichel sau argint, se imprima pe bumbii de alama stemele regimentelor, intr’o cantitate, va dati seama, chibzuita sa indestuleze atatea tunici si mantale. Ca, doar obiectul asta de metal are literatura lui de cazarma stiuta, si cum n’ati cunoscut, o cuprinzatoare contabilitate, undeva intr’o vasta si severa cladire din preajma garii Filaret.

Atunci cum ramane cu mirajul ceinvaluie o moara de bani, daca prin acela jgeab curge si nasturele si moneda!

SE TIPARESC GALBENI

Daca implinesc acuma locul vacant din repertoriu, e fiindca tarapanaua evadand dintr’o traditie ce-o standadizase intr’o productie mercantila, se pregateste ca pentru o serbare de gala. In cinstea medaliei de aur.

Subiect seducator! O demonstratie la care poti asista, chiar daca pentru spectator scopul ei n’ar fi decat sa primeneasca intr’o amintire intesata cu literatura aventuroasa privitoare la preiosul dar blestematul metal, - multe naluciri romantice. Ce departe suntem de epopeia cautatorilor de aur din Klondicke!

Trebuie sa mergi la obarsia acestei operatii, desfasurate sub ochii tai in atelierele curate si mecanice ca sa descoperi in bulgarul asta stralucitor, mana anonima a robotarului care l-a ciugulit farame si stelute din paraie si adancuri. Pe acesta l-am surprins candva, - nu in Alasca, ci in Tara motilor. Dar asta e alta poveste, relatata la vreme. Cea de astazi, daca s’a desfacut de vraja ce localiza misterul aurului si nestematelor in pestera piticilor, a castigat in prestigiul pe care-l daruieste spiritul realitatii moderne si altor mituri trecuteprin laboratoare si uzine.

Am asistat comod (pentru contrast va invit sa va transpuneti in peripetiile filmului lui Chaplin) la procesul transformarii bolovanului pretios in galben de troc. Voi istorisi in alt reportaj, filiera banului dea ur. Ghidul n’a fost un spiridus cu barba, sau un alchimist cu antereu de catifea, - ci directorul Monetariei Statului , d. Mihailescu, persoana robusta si lucida pentru treaba ce o conduce si o administreaza, e tot atat de consiincios elaborata, fie ca e vorba de alama, bronz, nichel sau argint. Exceptionalul acestei executii cu atata infrigurare urmarita de opinia publica, o costituie cateva amanunte deosebite si in special meticuloasa grija a manuirii pretiosului metal si in ce priveste economia lui materiala si mai cu seama in ce priveste desavarsirea lui tehnica sub raportul artei si greutatii.

EMISIUNI CARI AU FOST RETRASE

E pentru intaiasi data ca o moneda de aur se bate al noi, ca sa fie pusa in circulatie. Duhul modern al finantei a izolat-o in safe-uri si visterii ca pe un idol ferit de profanarea atingerii zilelor vulgare. A trebuit sa intervie nu stiu ce desmat in cultul divinitatii tabu, ca idolul sa fie tarat in ulitele speculatiei...pangaritoare.

Baterea unei monede de aur, implica dupa datina, un senz national.Numai autocratii isi ingaduiau sa se confunde cu acest senz, ca sa se preamaresca dupadupa voie si plac.

Cum am aratat, daca pentru prima data se difueaza o moneda de aur fabricata in tara, - e de amintit ca s’au mai batut doua jubiliare, - dar cari n’au apucat sa circule. In 1939, la aniversarea unui veac de la nasterea primului Rege al Romaniei.

In 1940, pentru comemorarea a zece ani de domnie a fostului Rege Carol II. Monede de 20 si 100 lei. Din a doua s’au tras numai o mie de serii, cari au fost ulterior depozitate in tezaurul Bancii Nationale unde mai repauzeaza si astazi. Detaliul picant e ca s’a cerut restituirea dela acei cari apucaserasa le poseada. Ne indoim ca regimul antonescian, in ocarmuirea caruia coconetul a avut stiutul rol, sa nu se fi lasat momit de „gratuitatea” podoabelor ...orfane.

MONEDA ACTUALA ARE TOATE PROPIETATILE NAPOLEONULUI

Asa am fost incredintat, cu date si referinte indubitabile, - cand furat (scuzati termenul) de acest poem grandios, gata sa am retrogadeze in lumea basmelor, - mi s’a spus didactic, dupa ce s’a luatun exemplar din gramada: „aceasta-i o moneda de aur!”

Am fos invitat s’o examinez. Interesant! E un domeniu in care sunt tot atat de profan ca in sanscrita. N’am fost nici zaraf, nic numismat.

Am apreciat insa executia tehnica, opera migaloasa a specialistilor: d. Haralamb Ionescu, d-na Basarab Starostescu, - autorii desenului si modelajului, si a gravorului sef d. Stefan Iordan, - angajatii permanenti ai monetariei, - si am retinut explicatii in legatura cu calitatile intrisece ali sclipitorului galben.

Are un diametru de 21 mm., greutatea 6,55 grame, si o toleranta atat la titlu cat si la pondera de doua la mie.

Initiatii vor trage concluzia cuvenita, tinand seama ca la argint toleranta este de 5 la mie.

Pe aceste insusirise bizuie afirmatia d-lui Mihailescu, ca intre napoleon si moneda ce se lanseaza, nu exista nicio deosebire.

Am mai aflat si alte lucruri, cari au avut darul sa spulbere niscai erezii personale privitoare la secretelebucataririi aurului, erezii cari sunt si ale d-voastra cititorilor, ramasi ca si la mine la romanele lui Jak London, - in acest domeniu. Vi le voiu impartasi in reportajul urmator, candvoiu fi calauza in labirintul mecanic, pe unde geniul nestematului devenit un biet duh, rob al metalurgie moderne,- indruma acets soare solidificat care-i aurul, spre un destin atat de pamantenesc.

Fox